Lumina lui Hristos luminează tuturor. Sensurile misiunii tineretului în Oastea Domnului – este tema din acest an, 2012, a Adunării de Tineret pe Ţară a Oastei Domnului. Această temă are o semnificaţie profundă în ceea ce priveşte credinţa, viaţa şi misiunea tinerilor în Biserică şi societate.Întrucât Hristos este Lumina lumii (Ioan 8, 12), lumina Lui luminează tuturor oamenilor, dar în cei ce o primesc prin credinţă şi Botez (numit şi „Sfânta Luminare”) lumina Lui devine lumina vieţii lor.
Domnului Iisus Hristos ne adresăm în rugăciune, pe El Îl ascultăm în Evanghelie, pe El Îl primim în Sfintele Taine ale Bisericii, prin harul Lui căutăm şi pregustăm Împărăţia lui Dumnezeu, împlinind poruncile iubirii de Dumnezeu şi de aproapele. Iar pentru a împlini ceea ce Hristos ne cere, trebuie să fim neîncetat în comuniune sau legătură vie cu El.
1. Tinerii credincioşi – bucurie pentru familie şi pentru Biserică
Mântuitorul Iisus Hristos este izvor de viaţă, lumină şi speranţă pentru toţi oamenii, dar mai ales pentru tinerii credincioşi. De ce? Pentru că tinerii în general au o sensibilitate deosebită şi doresc mult să fie iubiţi şi să iubească, fără motivaţii de ordin material sau social.
Însă când Hristos este prezent în ei şi călăuzeşte vieţile lor prin lucrarea Duhului Sfânt, tinerii credincioşi simt că iubirea sinceră, smerită şi statornică este în primul rând rod al credinţei şi al rugăciunii.
Hristos-Domnul, Care a spus despre Sine: „Eu sunt lumina lumii” (Ioan 8, 12), a spus şi ucenicilor Săi: „Voi sunteţi lumina lumii” (Matei 5, 14). El i-a îndemnat, zicând: „Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încât, văzând faptele voastre cele bune, să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri” (Matei 5, 16).
De aceea, credinţa, viaţa şi misiunea tinerilor creştini ortodocşi, care se bucură de lumina lui Hristos, trebuie să urmeze aceste îndemnuri sfinte şi mântuitoare ale Domnului Iisus Hristos.
Sensul ultim al misiunii tinerilor ucenici în Oastea Domnului este şi astăzi, ca şi în vremea Sfinţilor Apostoli: căutarea sfinţeniei, fără de care nimeni nu va putea vedea pe Dumnezeu (cf. Evrei 12, 14).
Iar căutarea sfinţeniei ca fiind cea mai puternică legătură a omului cu Dumnezeu Cel Unul Sfânt trebuie să înceapă de la vârsta copilăriei şi a tinereţii, adică de la vârsta căutărilor. Numai un tânăr în căutare de viaţă veşnică sau de mântuire poate deveni cu adevărat un tânăr misionar, de mare folos pentru viaţa şi misiunea Bisericii lui Hristos! Tânărul bogat din Evanghelie, care era sufleteşte nemulţumit, deşi poseda multe averi materiale, l-a întrebat pe Iisus: „Ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?”. Evanghelia după Marcu (10, 17-27) ne spune că Iisus l-a privit cu dragoste sau cu multă preţuire. De ce? Pentru că acest tânăr punea întrebarea sensului sau scopului ultim al vieţii umane pământeşti, şi anume dobândirea vieţii cereşti, veşnice. Prin urmare, tânărul care caută valorile spirituale netrecătoare arată că tinereţea poate fi în lumea aceasta trecătoare simbol al căutării vieţii veşnice. În acest sens, citim în Noul Testament că îngerul care a binevestit Învierea lui Hristos femeilor mironosiţe avea chipul unui tânăr îmbrăcat în veşmânt alb (cf. Marcu 16, 5), iar Biserica lui Hristos din ceruri în totalitatea ei este prezentată ca o „mireasă frumos împodobită pentru mirele ei” (cf. Apocalipsa 21, 2).
Cele trei învieri din morţi pe care le-a săvârşit Hristos Domnul pe pământ au fost învieri ale unor tineri: fiul văduvei din Nain, fiica lui Iair şi Lazăr din Betania, prietenul lui Iisus. Poate că Hristos Domnul i-a înviat tocmai pe aceştia întrucât a voit să arate că tinereţea este simbol al căutării vieţii veşnice. De fapt, cei mai mulţi dintre ucenicii care L-au urmat pe Hristos erau tineri. De asemenea, mulţi dintre ucenicii Sfântului Apostol Pavel erau tineri. Ei se numeau: Tihic, Trofim, Terţiu, Timotei şi Tit. Ultimii doi au devenit episcopi în Efes şi respectiv în Creta. Ucenicului său Timotei, Sfântul Apostol Pavel îi spunea: „Nimeni să nu dispreţuiască tinereţile tale, ci fă-te pildă credincioşilor prin cuvânt, prin purtare, prin dragoste, prin duh, prin credinţă, prin curăţie” (I Timotei 4, 12).
2. Formarea spirituală a tinerilor pentru misiune
Adesea, tinerii sunt în căutarea unui ideal înalt, sublim, şi pentru că sunt nemulţumiţi de ce le oferă lumea sau societatea umană înrobită de multe patimi rele. Iisus însă ne învaţă că schimbarea în bine a lumii trebuie să înceapă din interiorul omului, prin pocăinţă şi prin iubire smerită.
Psalmistul arată tinerilor calea spre sfinţenie şi adevărata fericire, zicând: „Prin ce îşi va îndrepta tânărul calea sa? Prin păzirea cuvintelor Tale” (Psalmul 118, 9). Iar cuvintele Domnului se află în Sfânta Scriptură şi în învăţătura Bisericii, care este „stâlpul şi temelia adevărului” (I Timotei 3, 15).
Cei ce sunt părinţi şi prieteni duhovniceşti ai tinerilor au datoria sfântă de a arăta acestora calea tinereţii curate (Vezi Traian Dorz, „Cărarea tinereţii curate”, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2004) şi modul creşterii lor în iubire smerită faţă de Dumnezeu şi de semeni. Pe tineri îi ajutăm cu adevărat îndemnându-i să cultive constant lumina Sfântului Botez, hrănindu-se spiritual din lumina Sfintelor Scripturi, din Scrierile şi Vieţile Sfinţilor, din sfaturile Duhovnicului, din pilda vieţii oamenilor mărturisitori ai credinţei în situaţii grele, din pilda oamenilor harnici şi darnici, cinstiţi şi drepţi, smeriţi şi curajoşi, care L-au primit în sufletul lor pe Hristos drept lumină, comoară şi cunună a vieţii lor.
Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan, cel mai tânăr Apostol al lui Iisus, se adresează tinerilor cu aceste sfaturi: „Vă scriu vouă, tinerilor, pentru că sunteţi tari şi cuvântul lui Dumnezeu rămâne întru voi şi aţi biruit pe cel viclean. Nu iubiţi lumea, nici cele ce sunt în lume (…) pentru că tot ce este în lume (…) nu este de la Tatăl. Şi lumea trece şi pofta ei, dar cel ce face voia lui Dumnezeu rămâne în veac” (I Ioan 2, 14-17).
După cum odinioară Hristos a chemat pe ucenicii Săi la apostolat, tot aşa Biserica lui Hristos îi cheamă pe tinerii ei la misiune sau la lucrare sfântă pentru mântuire. În acest sens, Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Și tu ești o lumină – nu pentru ca să ai lumina pentru tine singur, ci pentru ca să poți întoarce pe cei rătăciți. Căci ce folos de lumină, dacă ea nu le poate sluji celor ce șed în întuneric? Și ce folos de un creștin, dacă el nu câștigă pe nimeni la fapta cea bună ?” (Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Sfânta şi Marea Marţi: Împotriva lenevirii de a veni la Biserică, în „Omilii la Postul Mare”, Editura Anastasia, Bucureşti, 1997, p. 41).
„Orice suflet, care L-a aflat cu adevărat pe Domnul, se face un vestitor al Domnului. Așa a fost la începutul creștinismului, așa trebuie să fie și azi” (Preot Iosif Trifa, „Ce este Oastea Domnului”, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2003, ediția VII, p.138), spunea Părintele Iosif Trifa.
Tinerii se bucură de lumina lui Hristos când trăiesc citirea Sfintei Scripturi ca pe o întâlnire cu Hristos – Cuvântul vieţii. În felul acesta ei contribuie la edificarea spirituală a Bisericii în calitatea ei de Trup tainic sau mistic al lui Hristos, luminat de Duhul Sfânt. Iar tâlcuirea Sfintei Scripturi trebuie făcută în comuniune de gândire şi simţire cu Sfinţii Părinţi ai Bisericii, ei fiind până astăzi cei mai siguri interpreţi ai Bibliei, deoarece ei au fost luminaţi de acelaşi Duh Sfânt Care a inspirat alcătuirea acesteia şi totodată au păstrat dreapta credinţă în faţa multor erezii.
Prin citirea Sfintei Scripturi, Cuvântul vieţii se înscrie în viaţa Bisericii şi în viaţa fiecărui creştin, înnoind şi sfinţind cugetul şi simţirea creştinilor. De aceea, toate cărţile de cult ale Bisericii Ortodoxe au fost alcătuite de oameni care erau cititori fervenţi ai Sfintei Scripturi şi care nu doar foloseau citate din Sfânta Scriptură, ci şi gândeau şi trăiau în duhul ei. Citirea Sfintei Scripturi precedată şi urmată de rugăciune trebuie folosită şi ca pregătire temeinică pentru Sfânta Spovedanie şi pentru primirea Sfintei Euharistii, întrucât Hristos – Cuvântul vieţii este prezent şi lucrător al mântuirii atât în cuvintele Sfintei Scripturi, cât şi în Sfânta Euharistie, după cum El Însuşi mărturiseşte, zicând: „Cel ce ascultă cuvântul Meu şi crede în Cel ce M-a trimis are viaţă veşnică şi la judecată nu va veni, ci s-a mutat din moarte la viaţă” (Ioan 5, 24) şi „Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu rămâne în Mine şi Eu întru el (…) şi Eu îl voi învia în ziua cea de apoi” (Ioan 6, 56, 54).
3. Misiunea tânărului creştin de azi este îndeosebi mărturia vieţii sale curate
Criza de ideal şi de orientare spirituală a vieţii umane, care străbate în mod dramatic societatea contemporană secularizată, reprezintă pentru Biserică o provocare pentru a se ocupa mai mult de problemele şi aspiraţiile tinerilor.
Astăzi, aspiraţia multor tineri după o iubire neînşelătoare şi netrecătoare este deturnată spre o falsă fericire, „fabricată” de consumul de alcool şi droguri, de libertinaj, de jocuri periculoase care sfârşesc în violenţă ş.a. Într-o societate capitalistă decadentă, mercantilă şi consumeristă, în care, întrucât se pierd valorile morale şi spirituale, se vând pe bani nu numai obiecte, ci şi persoane, adică suflete şi trupuri. În acest context, tânărul creştin luminat de Hristos, Lumina lumii, prin rugăciune, viaţă curată şi fapte bune, devine o făclie de Paşti şi un apostol al Învierii lui Hristos, Biruitorul păcatului, al iadului şi al morţii. Astfel, prin însăşi lumina vieţii lui curate, tânărul creştin evlavios cheamă pe cei din jurul său la învierea sufletului din moartea păcatelor, chiar dacă mulţi îl consideră că nu este „modern” sau în pas cu moda zilei.
Cu alte cuvinte, tânărul iubitor de rugăciune şi de sfinţenie este un tânăr creştin luptător (cf. Efeseni 6, 10-17), care apără duhovniceşte dreapta credinţă şi sfinţenia vieţii ca fiind porţile vieţii veşnice, cultivă iubirea faţă de Dumnezeu prin rugăciune şi iubirea de semeni prin fapte bune, cultivă iubirea curată în prietenie şi în familie. El urmează constant îndemnul Sfântului Apostol Pavel, care zice: „înfăţişaţi trupurile voastre ca pe o jertfă vie, sfântă, bine plăcută lui Dumnezeu, ca o slujire a voastră cuvântătoare. Şi nu vă potriviţi cu acest veac, ci să vă schimbaţi prin înnoirea minţii, ca să deosebiţi care este voia lui Dumnezeu, ce este bun şi plăcut şi desăvârşit” (Romani 12, 1-2).
Fidelitatea în prietenie şi în familie, sprijinirea celor aflaţi în suferinţă, libertatea unită cu responsabilitatea ca maturizare spirituală a persoanei şi ajutorarea frăţească reprezintă repere majore pentru păstrarea, promovarea şi transmiterea valorilor permanente ale credinţei creştine tinerei generaţii de astăzi.
Oastea Domnului, ca mişcare de înnoire duhovnicească prin luptă împotriva păcatelor şi cultivarea sfinţeniei vieţii, se bucură azi mai ales de lumina lui Hristos din sufletele multor tineri ostaşi, care au întemeiat familii creştine evlavioase, stabile, cinstite, harnice, milostive şi pline de bucuria iubirii lui Hristos. Acestea ajută pe alţi tineri să înţeleagă că numai comuniunea cu Hristos şi cu Sfinţii Lui poate dărui fiecărui om forţa spirituală de a căuta, de a primi şi de a transmite mai departe, în lumea de azi, lumina sfinţitoare şi mântuitoare a lui Hristos, Cel Răstignit şi Înviat.
Să ne rugăm lui Dumnezeu, Maicii Domnului şi tuturor Sfinţilor să lumineze şi să ocrotească pe toţi tinerii Bisericii noastre, pe părinţii lor şi pe toţi cei care îi ajută să cunoască lumina, pacea şi bucuria lui Hristos Cel Înviat. În mod deosebit, felicităm astăzi pe membrii Asociaţiei Oastea Domnului care participă la această Adunare de Tineret pe Ţară, aici în Bucureşti. Adunarea a început cu participarea la Sfânta Liturghie, săvârşită în biserica „Sfântul Spiridon - Nou” din Bucureşti, de către Preasfinţitul Părinte Dr. Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal.
Să ne rugăm Mântuitorului nostru Iisus Hristos să ne ajute tuturor ca, împreună cu tinerii credincioşi iubitori de Hristos şi de Biserică, să binevestim în lumea de astăzi Evanghelia iubirii şi Învierii Sale, spre slava Preasfintei Treimi şi binele Bisericii.
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
(SURSA: www.basilica.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu