LUMINA SAU INTUNERIC?

 Linistirea si vindecarea 

 ,,Oamenii isi cauta linistirea si vindecarea lor prin spitale,sanatorii,locuri de odihna.....Si uneori li se pare ca o afla.Dar salvarea si vindecarea adevarata atat pentru trupul ,cat si pentru sufletul omului se afla numai intr-un singur loc :la Golgota,la picioarele Crucii Mantuitorului nostru Iisus Hristos.Acolo Domnul nostru Iisus Hristos ,purtand pacatele noastre,cauza bolii si nelinistii noastre ,ne-a castigat singura noastra salvare .Vindecand sufletul nostru ,El ne vindeca si trupul .Cele mai multe boli trupesti au cauza in boli sufletesti.Hristos le vindeca totdeauna.
 Insa numai daca venim cu adevarat la El.......Pacatul este cancerul vazut sau ascuns ,care duce totdeauna la pierzare pe acel care-l are si caruia nu i-l opereaza Hristos ,Rascumparatorul,singurul Vindecator al acestei ucigatoare boli.
 Hristos ,Binefacatorul nostru ,cere consimtirea vointei noastre la orice vindecare a noastra .
-Vrei sa te faci sanatos?intreaba El.
Fara vointa ta puternica ,Dumnezeu nu-ti face nimic.
Voiesti deci sa te mantuiesti - si te vei mantui! 

Traian Dorz ( din ,,Margaritarul ascuns)

 Orbul si lumanarea

 ,,Intr-o noapte intunecoasa ,un orb mergea pe drum ,avand pe umar un urcior plin cu apa si tinand in mana o lumanare aprinsa .
Un tanar ingamfat ,care-l intalni ,fu mirat vazand pe acest orb ce-si lumina calea cu o lumanare .
-Nerod ce esti,-isi zise el-la ce-ti foloseste aceasta lumanare?Noaptea precum si ziua,intunericul ca si lumina ,nu sunt acelas lucru pentru tine?
Ba da ,-ii raspunse orbul - dar eu nu duc aceasta lumanare pentru mine, ci pentru un ingamfat ca tine ,ca sa nu ma lovesti si sa-mi spargi ulciorul"

Preot Iosif Trifa ( din ,,600 de istorioare")

Geme inima din mine

Geme inima din mine
Ca un brad izbit şi frânt
Prinde pieptul să-mi suspine
Şi să strig de-amar îmi vine.

Mă-nfior şi mă-nspăimânt
Mă-ngrozesc şi eu de mine
Unde sunt!

Doamne, eu sunt singur iara,
Pier în fapte păgâneşti,
Însă lacrimi îmi izvoară
Şi căinţa mă doboară.

Te caut să mă găseşti
Te-am pierdut Iisuse iară
Unde eşti?

Amăgit de şoapte rele
Am călcat al Tău Cuvânt
Şi atras spre rău de ele
M-am pierdut în neguri grele.

Ca spre-adâncuri de mormânt,
Nu văd soare, nu văd stele -
Unde sunt!

Teama morţii mă pătrunde,
Cat spre slăvile cereşti
Şi privesc spre văi afunde,
Strig şi nimeni nu-mi răspunde.

Tu, ce-n Ceruri locuieşti,
Doamne, nu mi Te ascunde
Unde eşti?

Orbii cum doresc lumină
Muţii cum doresc cuvânt
Sufletu-mi aşa suspină
După dragostea-Ţi ce-alină.

Chinul sufletului frânt,
Doamne scapă-mă din tină
Unde sunt!

Robul Tău cu dor Te cheamă
Soare-al dragostei cereşti,
Tu-mi eşti Tată bun,
Tu mamă,
M-ai iubit ca orice seamă.

Chiar şi-aşa mă mai iubeşti
Ia-mă şi pe mine, ia-mă
Unde eşti.

Traian Dorz