Urmând, spre izvoare, firul argintiu al pârâului Robaia, un drum de ţară care porneşte din inima Muşăteştilor, şerpuieşte pe sub poale de dealuri împădurite, spre un cuib de linişte adâncă, unde s-a durat, din neostoita sete de înălţare spirituală întru credinţa străbună, un sfânt lăcaş de închinaciune - ale cărui începuturi sunt corelate temporal, în tradiţia locală, cu întemeierea primei mitropolii a Ţării Româneşti, în anul 1359 la Curtea de Argeş.
...... Pe locul unei biserici de lemn ctitorite de catre banul Armega, in secolul al XVI-lea, s-a inaltat, prin osirdia unui Sava din Furculesti si a sotiei sale, Livera, inainte de anul 1644, o biserica de zid, in jurul careia s-a injghebat asezamintul monahal de la Robaia.
......Biserica Sfintul mare mucenic Gheorghe a asezamintului, a dainuit peste veacuri, prin grija episcopului carturar al Argesului, Iosif I, a staretilor obstii si a arhiereului Nichita Duma, care, la vreamea lor, au consolidat-o, i-au adaugat pridvorul (1857) sau au inzestrat manastirea cu : chilii, clopotnita (1857) si staretie (1935).
...... Silit sa paraseasca Ardealul framintat de miscarea - coordonata de el - pentru pastrarea credintei stramosesti a romanilor transilvaneni, Sfintul Sofronie de la Cioara si-a gasit vremlnic popas la Robaia, intre anii 1764-1766, adoptind, ca principiu de organizare a obstii monahale, paisianismul- curent de regenerare a spiritualitatii crestine.
...... Manastirea Robaia a devenit astfel un centru de iradiere culturala, prin copistii de manuscrise: Partenie ieromonahul ("Mantuirea pacatosilor ", 1764) si Dorotheu ieroschimonah ...... ("Scara Sfintului Ioan Scararul", 1787 si un miscelaneu teologic, 1795).
....... In aceasta oaza de liniste, si-a depanat firul ultimilor ani de viata stralucitul zugrav campulungean Parvu Mutu- impatimitul de frumos vesnicit in scenele pictate prin atitea lacasuri de adinca simtire romaneasca.
...... Trecind la monahism -sub numele Pafnutie- s-a stins in anul 1735, cu vrerea sa cea din urma de a fi inhumat in vatra de nemurire a Robaii.
...... Asezamintul monahal de la Robaia a renascut, prin grija episcopului cu suflet de ctitor Calinic Argeseanul si prin stradania neobositei starete, imbogatindu-se, in ultimii ani, cu: cladirea chiliilor vietuitoarelor din obste - constructie inspirata din arhitectura traditionala argeseana - cu noua staretie, cu podoaba innoita a picturii murale din biserica - opera de exceptie a renumitului zugrav originar din Arges, Ioan Savu-, cu mobilier de cult daltuit in lemn.
...... Acestor infaptuiri, carora li se adauga racordarea la reteaua electrica, refacerea caii de acces din Musatesti spre manastire, amanajarea Fintinii de leac, construirea unui aghiasmatar s.a....La dangatul lin al clopotelor care cheama la slujba de vecernie, calugaritele - adevarate "pictorite cu acul "- se desprind din truda zilnica; odajdiile lucrate de ele pentru slujitorii atitor altare de credinta poarta, in maiestre broderii, talentul si harnicia lor, dincolo de orizontul de viata al manastirii.
...... Un popas la Robaia este un moment inconfundabil de adinca traire spirituala.(sursa.www .eparhiaargesului.ro)
Grupul nostru calca cu emotie pamantul sfintit de nevointa si rugaciune meditand adanc la ce ne-au lasat stramosii nostri si la felul lor de vietuire.Ne inchinam in Biserica Sf. Gheorghe ,sarutand particelele de moaste de sfintii,printre care Sf.Serafim de Sarov si Sf.Ierarh Nicolae.Parintele duhovnic Vichentie ne-a spus cateva cuvinte de folos umplandu-ne sufletele de bucurie si intarindu-ne pe drumul anevoios dar frumos care duce la Cer.Plecam parca cu durere de la aceasta minunata manastire dar cu nadejdea ca nu va fi ultima data cand vom mai veni.Slavit sa fie Domnul pentru toate.AMIN.
(intrarea in ,,cetatea monahala")
(BisericaSf.Mc. Gheorghe)
(un adevarat ,,colt de Rai")
(casuta parintelui Vichentie)
(coborand.......jos)
SA MA URC MAI SUS
Să mă urc mai sus de locul
unde pân-acum am stat,
pân-aici ajunge focul
şi-ncă nu-s de-ajuns curat.
Să mă urc mai sus de starea
cea în care-am lenevit
până la încredinţarea
care-o dă un duh smerit.
Să mă urc mai sus de rândul
celor ce-n păcat trăiesc
până ce-mi va spune gândul
c-am atins tărâm ceresc.
Să mă urc mai sus pe munte
pân-la singur cu Hristos,
toate grijile mărunte
să le uit departe jos.
Să mă urc mai sus spre Ţintă
stăruind să mi-o ating
orice duh să nu mă mintă
orice piedică s-o-nving.
Să mă urc mai sus într-una
către Tine Soare-ascuns
şi să stau pe totdeauna
doar atunci când Te-am ajuns.
Traian Dorz
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu