Dupa cum fiecare casa are o incuietoare si nu poate fii deschisa,decat cu o cheie,tot asa nici portile Raiului nu le putem deschide daca nu avem la indemana cheia:rugaciunea. Ea a fost practicata de toti cei care si-au dorit mult sa intre in camarile ceresti;a fost si este cheia care deschide Cerul,care deschide camara tuturor binecuvantarilor.Dupa definitia marilor nevoitori si traitori ai Bisericii stramosesti,rugaciunea este suflarea vietii noastre.Pentru omul duhovnicesc ,rugaciunea este ceea ce este oxigenul pentru viata cea trupeasca .Si vedem ce se intampla cu omul care nu mai respira :moare,miroase greu si se destrama . Asa e si cu rugaciunea :pentru viata noastra duhovniceasca ea nu trebuie sa slabeasca;ea hraneste sufletul ,il intareste,il face mai puternic si mai tare in fata atator necazuri ale zilelor noastre.Rugaciunea nu trebuie sa slabeasca sau sa lipseasca din viata noastra de crestini,oriunde si oricand. A ne ruga inseamna a astepta totul numai de la Dumnezeu,pentru ca numai de la El ne poate veni binele.Rugaciunea ne tine sufletul deschis mereu,pentru a fi umplut de harul ,binecuvantarea si dragostea Lui Dumnezeu.Numai prin rugaciune ne putem incredinta necontenit in Bratele Sale,ii putem spune toate necazurile,temerile,ingrijorarile,supararile si lipsurile noastre.Ce frumoasa e viata cand ne putem odihni in bratele Domnului prin rugaciune!Sa suspinam si sa ne tanguim inaintea Lui ,coplesiti de simtamantul neputintei ,al slabiciunii si al putinei noastre credinte.Dar ,cu siguranta ,neslabindind rugaciune,vom primi putere.Vedem cu totii cum rugaciunea zilelor noastre a slabit in calitate ,in putere dar si in cantitate .Duhul umilit,inima infranta si smerita trebuitoare zilelor noastre a disparut aproape de tot.Oamenii blanzi,buni sunt cam rari,iar acest lucru se intampla pentru ca a slabit rugaciunea .Ce frumos ar fi ca ,in momentele grele din viata ,rugaciunea sa ne fie mangaiere si pace!Ce liniste,ce usurare ar aduce ea!Cine a gustat din acest izvor,cu siguranta doreste sa se adape mereu din el.Ce minunat si cu ce pace am primi chiar si ce credem noi ca e rau atunci,cand prin rugaciune ,ne incredintam Lui Dumnezeu si cand stim ca tot ceea ce ne vine in viata este de la El !Sa aducem inaintea Lui greutatea si povara pacatelor noastre cu lacrimi si vom vedea cum raza luminii Sale sfinte va lumina si va spala toate ale noastre.
Sa ne ingredintam prin rugaciune Cerului,ca Dumnezeu sa reverse bunatatea si mila Sa peste tot pamantul.Impreuna si numai impreuna uniti in rugaciune putem face fapte bune,putem intoarce multe spre bine....Numai carbunii stransii la un loc pot face un foc mare;asa si rugaciunea unita:ajunge mai repede la cer.
Sfantul Teofan Zavoratul spune despre rugaciune:,,Cine sta mult la soare isi incalzeste trupul;astfel ,cine cugeta la Dumnezeu si la cele dumnezeiesti tot timpul isi incalzeste sufletul".Sa ne incalzim ,iubitilor,sufletul nostru cu rugaciunea pentru toata lumea. Sa-i aducem Domnului toate problemele noastre,rugandu-L sa le randuiasca pe toate spre binele Bisericii Sale si mantuirea sufletelor noastre.Amin.
Tufis Dorin
(articol publicat in,,foaia Iisus Biruitorul"nr.39,din 23-29 sept.2007)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu