vineri, 4 martie 2011

CRESTINUL PE CALEA CUNOASTERII LUI DUMNEZEU

Cunoastere si comuniune


Daca am vazut ca e o bucurie a-L cunoaste pe Hristos,putem vedea ca aceasta bucurie nu e una de scurta durata,una de moment,ci e una continua,crescanda si vesnica.Se spune ca, in Occident,se poate invata inotul prin aparate,stand pe pamant nefiind nevoie de apa .Marele teolog Pavel Florenski spune ca ,in felul acesta poti deveni catolic sau protestant,sau orice altceva ,stand in cabinet si studiind.Dar a deveni ortodox nu se poate decat a trai ortodox.Si a-L cunoaste pe Dumnezeu in felul drept-maritor nu se poate decat a trai impreuna cu Dumnezeu.Vedem cu totii cum oamenii cauta o viata adevarata.Dar o viata adevarata si o cunoastere adevarata exista numai acolo unde teoria pusa in practica este viata ,este putere, este bucurie.
Zice Mantuitorul:,,Cel ce Ma iubeste pazeste poruncile Mele".Si Sf.Ioan Evanghelistul,in prima sa epistola ,cap.2 face o identificare intre bunatate si iubire,pe care le pune pe acelas loc cu cunostinta ,cu cunoasterea si cu lumina.Sf. Grigorie de Nissa spune un lucru fascinant despre cunoasterea Lui Dumnezeu:,,Cel ce s-a curatit si si-a ascutit auzul inimii,primind sunetul trambitei Lui Dumnezeu care se iveste din contemplarea lucrurilor spre cunoasterea putertii Lui Dumnezeu e condus de ea spre patrunderea in locul unde este El".Concret cum ar suna pentru mine lucrul acesta?Sunt un om .Nu sunt inca desavarsit.Dar tind sa sporesc iubirea din mine insumi;tind sa inteleg tainele celor din jurul meu,sa inteleg lucrurile din lume,sa inteleg tainele Lui Dumnezeu,atat cat imi este posibil.Si descopar ca ,dintr-o data voind lucrurile acestea ,sunt deschis pentru toti.Si mai mult,daruindu-ma celorlalti si avand bucuria de-a putea face lucrul acesta ,ii vad pe ceilalti ca mi se daruie si chiar pe Dumnezeu Insusi ca Se daruie mie.
Comuniune inseamna sa ne cunoastem unii pe altii,sa ne rugam impreuna,eliberati de orice placeri egoiste.
Lumea de azi ofera tot felul de comuniuni false ,de locuri de petreceri,de distractii.Numai in Hristos putem sa realizam comuniunea deplina ,cunoasterea deplina a Lui.Prin Hristos ,fiecare se vede in celalalt pe sine insusi.Si atunci bineinteles ca incepe sa-mi pese de cel de langa mine.Astfel in Biserica fiecare om traieste in starea celuilalt.Ia asupra lui povara celuilalt,cum zice Sf.Ap. Pavel,in Galateni,4:,,Purtati-va sarcinile unii altora"
Eu imi imaginez comuniunea si cunoasterea Lui Dumnezeu si a noastra intreolalta,gandindu-ma la alpinistii care merg impreuna pe munte.Cat or fi ei de multi,si de puternici,si de viteji,au o franghie care-i leaga deolalta.Ca atunci cand unul aluneca ,ceilalti sa-l ridice,Si cand slabeste celalalt,cei puternici sa-l puna din nou pe cale.Asa trebuie sa petrecem si noi,asa trebuie sa fie comuniunea dintre noi,asa sa ne purtam sarcinile unii altora,asa sa ne iubim unii pe altii,asa sa ne daruim unii celorlalti ,daca vrem sa-L cunoastem pe Dumnezeu si vrem sa continuam deschiderea cunoasterii care ne-a facut-o pana acum.
Nu-L putem cunoaste pe Dumnezeu decat prin cel de langa noi.Nu putem sa ne facem partasi cu Dumnezeu decat facandu-ne partasi unii altora.Avva Dorotei spune ca nu ne putem apropia de Dumnezeu decat apropiindu-ne unii de altii.Cu cat ne apropiem de Dumnezeu trebuie sa ne apropiem si de fratii nostri,cu cat ne indepartam de fratii nostri ne indepartam si de Dumnezeu.
Sa ne daruim ,dragii mei,unii altora !Caci atat cat daruim din noi insine celor din jur,atat avem valoarea.Iar pe noi,pe toti,care ne impartasim dintr-o Paine si dintr-un Potir,sa ne unim si unul cu altul prin impartasirea Aceluiasi Duh Sfant.Amin.

Pr. Claudiu Melean,
Cluj-Napoca
(cuvant rostit la Adunarea de tineret, Piatra-Neamt, 29 aprilie 2006)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu