OMUL - CEA MAI MINUNATA FAPTURA

,,Te laud ca sunt o faptura asa de minunata!...."(Ps. 138,19)


Ce mare si adevarat cuvant-,,Te laud ca sunt o faptura asa de minunata"-rostit de Sf. Prooroc si Psalmist David si apoi spus si de catre noi,de pe paginile sfintei Psaltiri!Omul cea mai minunata faptura de pe pamant ,singurul care poarta chipul si asemanarea Lui Dumnezeu si inzestrat cu minte si libertate ,dar aproape singurul nerecunoscator fata de Ziditorul sau.
Ce daruri minunate ,cat har a revarsat si revarsa Dumnezeu asupra acestei minunate fapturi!
Cati talanti si cata putere-,,putere sa calcam peste serpi si peste balauri"-,dar vai noua!,cat de nerecunoscatori suntem si vrem sa fim! Pacatele zilelor noastre au intrecut orice inchipuire si totusi Dumnezeu ne ingaduie , ne vrea ai Lui , ne doreste, pentru ca ne iubeste.El vrea sa fim cu El si sa ne putem bucura impreuna cu El.
Glasul Lui de atata timp ne cheama,, Veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati si eu va voi odihni pe voi" si totusi este neascultat de atatia ani .Ajutorul Lui ne este oferit permanent ,numai ca noi nu-L dorim .
Adevarat este proverbul romanesc,,Fara Dumnezeu nu poti trece nici pragul,dar cu El treci si marea nevatamat",dar de multi nesocotit.Cu Dumnezeu poti face totul , fara El nimic.El e ,,Calea , Adevarul si Viata"noastra. Drumul nostru, calea noastra ar trebui sa fie Calea Lui, presarata - e adevarat- cu suferinte, dar si cu multe bucurii. ,, Viata in lume este un drum al Crucii si un binemeritat canon pentru pacatele noastre"spun Sfintii Parinti,dar , dupa rastignire, vine si invierea.Rugaciunea si rabdarea sa ne fie aripi in zborul nostru catre cer . Fiind crestini,calea pe care o avem de urmat este calea Crucii,a purtarii Crucii, a Crucii de fiecare zi. In varful Taborului se ajunge greu ,dar ce bucurie acolo ne asteapta Insusi Domnul nostru Iisus Hristos.
,,A-L urma pe Hristos este o lucrare anevoioasa , ce dureaza intreaga viata, dar pe cat este de grea , pe atat e de dulce. Cine a mai facut ce a facut Domnul Hristos?A omorat moartea prin Invierea Lui , ne-a adus viata vesnica.Oricat de triste si oricat de mari ar fi problemele zilnice sa saltam de bucurie, caci ,,Hristos al meu a inviat si nu va fi nici o problema".( Par. Porfirie)
Cu cat este mai grea crucea pe care o purtam , cu atat e mai mare sfintenia pe care o dobandim . Suferinta si greul sunt adevarate comori pentru omul credincios , pentru ca il fac rabdator si smerit.Atunci cand in momentele grele ne pastram linistea sufleteasca , aratam in mod practic ca-L iubim cu adevarat pe Dumnezeu.Sfintii 40 de mucenici ,atunci cand au fost aruncati in lacul inghetat , strigau:,,Greu e gerul , dar ce dulce-i Raiul!".Si prin rabdare au devenit adevarate fapturi minunate care isi lucrau asemanarea cu Dumnezeu.
Sa-L urmam pe Dulcele Mantuitor cu dragoste si rabdare!El ne doreste numai binele ,oricat de mari ar fi necazurile si supararile.Sa-L urmam recunoscatori si rabdatori, constienti ca Domnul ne poarta de grija si ne cunoaste ca suntem fapturi atat de minunate si totusi atat de nerecunoscatoare!

Vino, Doamne Iisuse Hristoase,si intra in sufletele noastre, imprastiind intunericul nostru cu Lumina Ta!Amin.
Tufis Dorin
(articol publicat in ,,Iisus Biruitorul" nr, 50 din 4-10 dec.2006)